Gata cafeaua? (19) Animale de casa
Altă dimineață, altă greață de dimineață. Nu e greața pe care o am după băutură ci e greața aia când văd cât e ora, când văd că am pierdut 4 ore din ziua respectivă dormind, când văd că nu știu ce să fac și de unde să încep. Dar după două, trei țigări și o cafea parcă încep a reîncepe ziua. Este 11:25, 25 februarie 2010 și începe o altă zi diferită de cea de ieri, mai în bine sau mai rău.
Astăzi vreau să vorbim despre animale de casă. Fiecare dintre noi a avut unul sau a dorit unul. Spre exemplu, întotdeauna am vrut să am un câine pentru că e cel mai fidel animal, iubirea lui față de tine e necondiționată complet. Chiar dacă îl cerți și pleacă cu coada între picioare, rușinat că iar a ros papucii de casă, el tot sare dă din coadă și sare pe tine de bucurie atunci când îl strigi să vină la o joacă cu tine. Nici un animal nu face la fel cum face un câine. Câinele pe care mi l-am dorit întotdeauna a fost un Huski sau un câine lup. Să fie de rasă binențeles nu o corcitură între un câine lup și un maidanez.
În schimb nu am avut parte de un câine dar am avut în ”viața mea” o pisică. Urăsc pisicile dar le iubesc în același timp. Urăsc că se joacă când au ele chef, că nu pot lătra, că nu te pot speria, că sunt mici, că nu sunt la fel de inteligente ca câinii. În schimb le iubesc pentru că sunt curate (adică își ling blănița), atunci când torc și când dorm dar cel mai mult le iubesc pentru că afecțiunea lor o câștigi greu. Un câine te va iubi chiar dacă țipi la el însă dacă faci asta la o pisică va fugi de tine când te va vedea. Să zicem că câinii cred în dragoste la prima vedere iar pisicile nu. E foarte greu să câștigi afecțiunea unei pisici, nu o să vezi niciodată o pisică cu coada între picioare. Te va zgăria dacă o urechezi, iar cu timpul dacă îi demonstrezi afecțiunea ta vei reuși să îi câștigi și tu încrederea.
Am avut o pisică, care am crezut 6 luni de zile că e fată și când colo avea ouțe. Am ținut mult la ea, știa să deschidă ușa la baie ca să meargă la nisip să-și facă nevoile. Era cuminte, frumoasă, jucăușă și deșteaptă. Însă ai mei au dat-o la altcineva să aibă grija de dânsa pentru că nu o mai puteam ține că aveam nuntă și … in fine.
Care e povestea ta? Ai avut un animal de casă sau nu? Ce părere ai?
Filed under: Oigen
Am un rottweiler, un maidanez, un domn birmanez si o domnisoara pisica. Deci, stiu cum e sa ai animale, imi plac si le iubesc asa cum sunt. Cainele e cel mai devotata animal. Si se vede diferenta intre unul de rasa si un maidanez. Dar, in acelasi timp, am observat ca cel maidanez se ia dupa cel de rasa si mai invata din comenzi, in timp, s-a mai domesticit si el, nu mai e chiar asa salbatic. E bine , zic eu.
… ANIMALELE MELE… ;;) ATÂTA E DE SCRIS DESPRE CÂINII MEI … PE SCURT, AM DOI CĂŢEI, MAMA ŞI FIU, PE CARE ÎI IUBIM TOŢI DIN CASĂ ŞI CARE SE IUBESC ŞI SE APARĂ… DACĂ ÎNDRĂZNEŞTE CINEVA SĂ RIDICE MÂNĂ ASUPRA MAMEI, FIU-SU E ÎN STARE SĂ-L SFÂŞÂIE… NIMENI NU SE ATINGE DE MAMĂ-SA.
CÂND O SĂ AM PUŢIN MAI MULT TIMP LIBER O SĂ-ŢI POVESTESC CÂTE CEVA DESPRE NEBUNIILE LOR…